Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Constanța, a găzduit pe data de 18 august 2017, expoziția intitulată „Capodopere arhitecturale armenești”, compusă din operele artistei ieșene Raluca Chiriță. În decursul prezentării lucrărilor, invitații au avut ocazia de a admira o serie de edificii armenești de pe teritoriul țării, care uimesc privirile trecătorilor și în zilele noastre.
Având o vârstă istorică considerabilă, monumentele păstrează viu și astăzi spiritul armenesc din secolele posterioare, prin originalitatea elementelor arhitecturale și prin modul de adaptabilitate considerabil în raport cu peisagistica urbană autohtonă. Expoziția a fost deschisă de o cuvântare a directorului muzeului, Maria Magiru, care a realizat o scurtă incursiune istorică în relațiile armeno-române, din prima perioadă de contact, urcând spre contemporaneitate. Cuvântarea dumneaei a reprezentat o introducere a publicului prezent în cultura armenească și în spațiul sincretismului dintre minoritate și majoritate, apreciind munca depusă de comunitățile armene de a-și păstra identitatea, și de a expune în premieră, în cadrul muzeului lucrări reprezentative.
Proiectul a fost inițiat de către Raluca, în parteneriat cu Uniunea Armenilor Sucursala Iași, propunându-și să surprindă și să facă cunoscute capodoperele arhitecturale armenești din Iași, cât și din țară. Originalitatea proiectului, ambiția și consecvența în munca depusă de către artistă, denotă o implicare profundă în nucleul unei culturi eterogene, care, prin frumusețea sa și prin miserul binecunoscut al laturii orientaliste surprinde ochiul oricărui observator. Concomitent, prin intermediul acestei activități artistice, este conturată o viziune particulară, demnă de admirat, concentrată asupra unei culturi străine, care a influențat timp de veacuri întregi cultura românească. Autenticitatea lucrărilor, precum și spectrul artistic predominant, constituie un făgaș aparte de interpretare a ceea ce înseamnă cultura armenească. Proiectarea unui cadru istoric în limitele unor planșe constituie un efort aparte, din moment ce percepția vizuală trebuie să fie în acest caz cât mai exhaustivă, însă Raluca a reușit în operele sale să surprindă atât potențialul fiecărui edificiu în parte, cât și peisagistica ce îl înconjoară.
Imaginile au fost însoțite și de mici fragmente istorice cu rol descriptibil, realizate de către domnul profesor Andi Dașchievici în colaborare cu membrii echipei de proiect „ArmenIS- Identități ale trecutului”. Rolul acestora a fost acela de a adăuga ansamblului imagistic informație științifică, pentru a completa experiența privitorilor și pentru a sublinia povestea fiecărui edificiu în parte. Totodată a fost stabilt și un echilibru între text și imagine, făcându-se posibilă constituirea unei idei primare asupra fiecărui monument în planul mental al privitorului.
Impactul proiectului a fost cel scontat, realizându-se la nivel social o mai bună informare a cetățenilor asupra culturii armenești și a influenței sale în planul istoriei naționale. Devotamentul și munca depusă de către Raluca Chiriță sunt paradigmatice, din moment ce artista a optat pentru a promova, prin lucrările sale excepționale din punct de vedere calitativ, o cultură aparte, diferită de cea natală, privită din exterior și apreciată la adevăratul său potențial.
Cezar Enache
